Despre cum rezilienta copiilor la adversitatea timpurie influentează sănătatea mintală, raportul cu substanțele și calitatea vieții în viața adultă.
Un studiu recent, condus de William E. Copeland și echipa sa, explorează modul în care copiii care au depășit adversitățile copilăriei pot prezenta riscuri pentru sănătatea mintală și bunăstarea generală la vârsta adultă. Publicat pe 9 noiembrie 2023, cercetarea se concentrează pe identificarea factorilor de reziliență și a consecințelor pe termen lung pentru acești copii.
Studiul își propune să urmărească copiii rezilienți la adversitatea timpurie și să evalueze starea lor de sănătate mintală, comportamentul legat de substanțe și rezultatele funcționale în viața de adult. Reziliența în acest context se referă la copiii care, în ciuda expunerii la adversități, nu au prezentat probleme psihice în copilărie.
Cercetarea a folosit date din Studiul Muntelui Great Smoky, incluzând 1.420 de participanți. Aceștia au fost evaluați pentru tulburări psihice și expunere la adversități de până la opt ori în copilărie, între 9 și 16 ani. La vârstele de 25 și 30 de ani, 86,3% dintre participanți au fost urmăriți pentru a evalua tulburările psihice, comportamentul legat de substanțe și rezultatele funcționale.
Studiul relevă că 75% dintre participanți au îndeplinit criteriile pentru o tulburare psihică până la vârsta de 16 ani. Cu toate acestea, 12,2% dintre copiii expuși la multiple adversități nu au prezentat probleme psihice în copilărie, fiind considerați rezilienți. Cu toate acestea, în viața adultă, acești indivizi au prezentat un risc crescut de tulburări de anxietate și depresie, precum și o sănătate fizică și funcționare financiară sau educațională mai slabă comparativ cu cei expuși la mai puține adversități.
Reziliența la adversitatea copilăriei s-a dovedit a fi rară, iar cei care păreau rezilienți în copilărie au prezentat riscuri de rezultate mai proaste în viața adultă. Rezultatele subliniază importanța eforturilor de sănătate publică în reducerea expunerii la adversități timpurii în locul promovării exclusiv a rezilienței.
