Inima începe să-ți bată cu putere, respirația devine mai rapidă și superficială, palmele încep să îți transpire. În același timp, o teamă intensă pune stăpânire pe tine fără a avea la bază un motiv prea clar. Dacă ai trecut printr-o astfel de experiență, este posibil să fi avut un atac de panică.
Această tulburare poate fi extrem de înspăimântătoare, dar vestea bună este că există soluții și tratamente eficiente. Citește în continuare pentru a afla ce înseamnă atac de panică, care sunt cauzele, simptomele acestuia, cum se diagnostichează și alte informații pe care persoanele care se confruntă cu astfel de episoade ar trebui să le cunoască!
Ce este atacul de panică?
Un astfel de atac definește un episod brusc și intens de frică sau disconfort extrem, care atinge un vârf în câteva minute. Apare aparent fără motiv sau din cauza unui declanșator specific, și poate dura de la câteva minute până la jumătate de oră.
Simptomele sunt atât de puternice, încât unele persoane cred că au un infarct sau că vor muri. Trebuie să menționăm, însă, că atacurile de panică nu au potențialul de a deveni agresive și nu pun în pericol viața pacientului. Totuși – și în special dacă sunt foarte frecvente –, acestea tind să afecteze negativ viața persoanei.
Tipuri de atacuri de panică
În linii mari, atacurile de panică pot fi clasificate în două mari categorii:
Previzibile
Acestea apar în contexte cunoscute care declanșează frica sau anxietatea – de exemplu, vorbitul în public, mersul cu avionul sau spațiile aglomerate. Persoana anticipează atacul și, uneori, chiar îl provoacă prin gânduri de teamă.
Imprevizibile
Apar din senin, fără un declanșator evident. Poți fi acasă, relaxat, și brusc te cuprinde o teamă intensă. Acest tip este mai comun în tulburarea de panică, caz în care pacientul se poate confrunta și cu episoade de atac de panică în somn.
Cauze
Cauzele atacului de panică sunt foarte variate. Conform cercetărilor, la baza acestora pot sta:
- genetica (asociere confirmată prin agregarea familială a cazurilor – dacă o persoană are rude de gradul I sau II cu acest diagnostic, are un risc mai mare);
- dezechibrele la nivelul neurotransmițătorilor care reglează activitatea creierului (dopamina, serotonina),
- stresul puternic sau evenimentele traumatice, în special în copilărie;
- consumul excesiv de substanțe stimulatoare ale sistemului nervos (cafea, alcool, droguri);
- anumite afecțiuni medicale (hipertiroidismul, problemele cardiace).
Potrivit studiilor, și anxietatea generalizată poate duce, în timp, atacuri de panică recurente.
Simptomele unui atac de panică
Multe persoane se întreabă cum se manifestă un atac de panică. Ei bine, el implică atât simptome fizice, cât și emoționale, psihice. Un episod tipic al atacului de panică se prezintă, de cele mai multe ori, astfel:
- palpitații sau bătăi accelerate ale inimii;
- dificultăți de respirație, senzația de sufocare;
- durere în piept, disconfort (mulți pacienți descriu o senzație de „gheară”, presiune);
- amețeală sau senzația de leșin;
- transpirații reci, abundente;
- senzația unei morți iminente.
De asemenea, semnele unui atac de panică mai pot include senzații de furnicături sau amorțeli, tremurături vizibile ale mâinilor sau altor părți ale corpului, iar în cazuri severe chiar greață. De asemenea, mulți pacienți descriu senzația unui „nod în stomac”.
Aceste simptome fizice ale atacului de panică sunt resimțite în mod real de către pacient, chiar dacă nu există o afecțiune medicală organică de care aceasta să sufere.
Factori de risc
În contextul atacului de panică putem vorbi și despre o serie de factori care cresc predispoziția unei persoane la astfel de episoade. Printre cei mai comuni se numără următorii:
- evenimentele stresante (pierderi, divorț, accidente rutiere);
- personalitatea anxioasă sau hipersensibilă;
- traumele din copilărie;
- consumul excesiv de cofeină, alcool, băuturi energizante;
- lipsa somnului.
Femeile sunt mai afectate decât bărbații. Tulburarea de panică își atinge apogeul incidenței în adolescență și la începutul vieții adulte. Foarte puține sunt cazurile de atac de panică la copii – conform studiilor, numărul cazurilor la persoanele cu vârsta sub 14 ani este extrem de redus.
Pacienții cu tulburare de panică prezintă, de asemenea, multe alte comorbidități, inclusiv tulburarea obsesiv-compulsivă, anxietate socială, astmul, boala pulmonară obstructivă cronică, sindromul de intestin iritabil, hipertensiunea arterială și prolapsul valvei mitrale.
Complicații asociate cu tulburările de panică
Dacă nu sunt tratate, atacurile de panică pot avea efecte negative pe termen lung, ducând la o serie de complicații precum:
Complicații fiziologice
- creșterea tensiunii arteriale;
- tulburări ale ritmului cardiac;
- probleme gastrointestinale;
- slăbirea sistemului imunitar.
Complicații psihologice
- tulburări de anxietate generalizată;
- depresie;
- evitarea anumitor situații (agorafobie);
- izolare socială;
- dependența de alcool sau droguri pentru „calmare”.
De asemenea, s-a mai observat că femeile însărcinate cu tulburare de panică, care se confruntă cu episoade de atac de panică în sarcină, sunt mai predispuse la a da naștere unui copil cu greutate mică la naștere.
Potrivit studiilor, femeile însărcinate diagnosticate cu tulburare de panică sunt, de asemenea, mai predispuse la naștere cu sugari cu greutate mică.
Atacul de panică la copii
Deși mai rar, după cum deja s-a menționat, poate apărea și în rândul copiilor. Ei pot avea dificultăți în a descrie simptomele, spunând doar că „îi doare burtica” sau „nu pot respira”. Semnele care ridică suspiciunea unui astfel de episod ar putea fi:
- plâns fără motiv clar;
- refuzul de a merge la școală;
- plângeri frecvente de dureri fizice;
- comportamente de evitare (nu vor să rămână singuri, în special).
Este important ca părinții să nu ignore aceste semnale și să consulte un specialist.
Cât durează un atac de panică?
În general, un atac durează între 5 și 30 de minute, dar simptomele pot persista și după ce episodul acut trece. Unele persoane experimentează o senzație de epuizare sau anxietate reziduală timp de ore sau chiar zile după un atac.
Ce să faci când ai un atac de panică?
Iată ce te poate ajuta în mijlocul unui astfel de episod copleșitor:
- Respiră adânc și profund, în 4 timpi: inspiră 4 secunde, ține 4 secunde, expiră 4 secunde;
- Încearcă „tehnicile de împământare”: numește 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le simți etc.
- Spune-ți în gând: „Este un atac de panică. Va trece. Nu este atât de periculos pe cât cred.”;
- Folosește mișcarea: ridică-te, mergi, întinde-te ușor;
- Evită hiperventilarea: concentrează-te pe expirație;
- Caută un loc liniștit și respiră profund.
Dacă apar semnele unui astfel de atac, este foarte importantă păstrarea calmului. Exagerarea, deși persoana se simte copleșită, nu va face decât să agraveze și mai mult simptomele.
Diagnosticare
Diagnosticul este stabilit, de obicei, de către medicul psihiatru, dar și psihoterapeutul poate ridica astfel de suspiciuni în contextul ședințelor de psihoterapie individuală. Specialistul stabilește diagnosticul prin:
- interviu clinic specific;
- chestionare de evaluare (spre exemplu, scala de Panic Disorder);
- excluderea altor boli (infarct, probleme tiroidiene).
Stabilirea diagnosticului diferențial permite, de altfel, inițierea unui tratament pentru aceste atacuri.
Tratament
Există mai multe opțiuni de tratament pentru atac de panică. Cel mai eficient plan combină, însă, terapia specializată cu tratamentul medicamentos.
Psihoterapie
Presupune intervenții de terapie cognitiv-comportamentală, în special, care ajută la identificarea și restructurarea gândurilor iraționale (pericolul real versus pericolul exagerat de către persoana cu episoadele de atac). De asemenea, există alternative de ședințe de psihologie online, ceea ce face tratamentul mult mai accesibil.
Tot în contextul terapiei cognitiv-comportamentale, pacientului i se recomandă expunerea treptată și controlată la posibili factori declanșatori, pentru a induce, progresiv, desensibilizarea la aceștia.
Medicamente (pastile pentru atac de panică)
Sunt recomandate în cazuri mai severe, în general, fiind vorba despre ISRS (sertralină, fluoxentină), benzodiazepine (pe termen foarte scurt) sau chiar beta-blocante (pentru reducerea simptomelor fizice). Totuși, tratamentul trebuie luat doar la indicațiile medicului specialist.
Tratament naturist
Unele persoane pot prefera, pe de altă parte, un tratament naturist pentru atac de panică. Trebuie menționat că, sub nicio formă, acesta nu ar trebui să înlocuiască recomandările medicului. Se poate opta pentru ceaiuri calmante (mușețel, lavandă), aromaterapie cu uleiuri esențiale (mentă, bergamotă), exerciții de relaxare, yoga și meditație. La modul ideal, aceste opțiuni ar trebui să însoțească psihoterapia și, după caz, tratamentul farmaceutic.
Primul ajutor în atacul de panică
Dacă ești lângă cineva care trece printr-un atac, pașii pe care ar trebui să îi urmezi sunt următorii:
- păstrează-ți calmul și, mai ales, empatia;
- sfătuiește persoana să respire lent, spune-i că ești alături de ea;
- încurajeaz-o: spune-i că totul este în regulă, că este ceva trecător;
- nu o forța să vorbească dacă nu poate;
- stai alături de ea până se liniștește complet.
De asemenea, încearcă să-i asiguri un spațiu cât mai confortabil, de preferat unul care să nu fie aglomerat.
Sfaturi de gestionare
Potrivit studiilor, pentru a reduce frecvența atacurilor de panică se recomandă:
- adoptarea unui program regulat de somn și respectarea acestuia;
- limitarea consumului de cafea, a fumatului și alcoolului;
- activitate fizică regulată (chiar și o plimbare, de preferat în natură, ajută foarte mult);
- ținerea unui jurnal în care să îți notezi în special factorii declanșatori, situațiile care au dus la apariția atacului de panică;
- comunicarea și socializarea.
Prin adoptarea acestor măsuri, poți reduce semnificativ frecvența atacurilor.
Strategii de prevenire
Pentru a preveni apariția atacurilor, deși eficiența este limitată, se recomandă următoarele:
- adoptarea unor tehnici eficiente de relaxare zilnică și gestionare a stresului;
- înfruntarea fricilor în locul evitării acestora, dar într-un mediu controlat și în mod progresiv;
- psihoterapia, cea mai eficientă alternativă de tratament pe termen lung.
Cu cât intervenția terapeutică este mai rapidă, cu atât rezultatul este mai bun.
Când să mergi la medic?
Este important să ceri ajutor de specialitate mai ales în situația în care:
- atacurile devin frecvente și interferează cu calitatea vieții;
- atacurile îți afectează viața personală sau profesională;
- te încearcă un permanent sentiment de frică legată de faptul că vei avea un astfel de atac.
Unii pacienți care se confruntă cu atacuri de panică foarte frecvente pot avea chiar ideații suicidare, întrucât acestea devin foarte greu de gestionat. În astfel de cazuri, ajutorul medical este cu atât mai important.
Un astfel de atac poate fi o experiență terifiantă, dar pacienții trebuie să știe că nu sunt, sub nicio formă, singuri. Medicina modernă a evoluat semnificativ, iar astăzi se poate interveni cu eficiență maximă. Dacă ai experimentat astfel de simptome, nu le ignora. Consultă un specialist și redobândește-ți controlul asupra propriei vieți!
Bilbiografie:
- Cackovic C, Nazir S, Marwaha R. Panic Disorder. [Updated 2023 Aug 6]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-.
- Manjunatha N, Ram D. Panic disorder in general medical practice- A narrative review. J Family Med Prim Care. 2022 Mar;11(3):861-869. doi: 10.4103/jfmpc.jfmpc_888_21. Epub 2022 Mar 10. PMID: 35495823; PMCID: PMC9051703.
- Kim YK. Panic Disorder: Current Research and Management Approaches. Psychiatry Investig. 2019 Jan;16(1):1-3. doi: 10.30773/pi.2019.01.08. Epub 2019 Jan 25. PMID: 30696237; PMCID: PMC6354045.
- Panic Attacks & Panic Disorder – my.clevelandclinic.org
- Panic attack – betterhealth.vic.gov.au
- Panic attacks and panic disorder – mayoclinic.org
