Insomnia – ce boli ascunde, tipuri și tratament

Într-o lume în care ritmul alert al vieții ne împinge spre stres, oboseală și supraîncărcare cu informații, somnul rămâne singurul refugiu natural al organismului pentru refacerea resurselor. Însă, pentru milioane de oameni din întreaga lume încercarea de a adormi reprezintă o luptă zilnică. Insomnia nu este o problemă de moment, ci o tulburare medicală complexă, cu impact major asupra sănătății fizice și psihice. 

Studiile recente arată că lipsa somnului este direct asociată cu riscul crescut de boli cardiovasculare, tulburări metabolice, anxietate și depresie. Citește în continuare pentru a afla mai multe despre această tulburare de somn, inclusiv care sunt tipurile clinice, cauzele și simptomele, pentru ca la final să descoperi câteva sfaturi importante în ceea ce privește prevenția acesteia!

Ce este insomnia?

Răspunsul la întrebare poate părea destul de simplu. Lipsa somnului, ar spune multe persoane. Este adevărat, însă lucrurile sunt ceva mai complicate. Din punct de vedere medical, insomnia reprezintă o tulburare de somn caracterizată prin dificultatea de a adormi, de a menține somnul sau de a obține un somn odihnitor, în ciuda condițiilor favorabile pentru odihnă. 

Ea poate fi tranzitorie sau cronică și are consecințe semnificative asupra funcționării cognitive, emoționale și fizice. Specialiștii disting între insomnie de adormire – dificultatea de a adormi, cea de trezire – treziri frecvente sau foarte matinale, cu imposibilitatea de a readormi și, în final, cea mixtă – o combinație între dificultatea de adormire și trezirile repetate.

Care sunt principale tipuri?

Clasificarea tulburărilor de somn se face după mai multe criterii: durata, frecvența, intensitatea și mecanismul care stă la baza apariției.

Clasificare după durata simptomelor

• Acută – apare pe termen scurt (zile sau săptămâni), de obicei în urma unui eveniment stresant;
• Cronică – durează mai mult de 3 luni, cu episoade de cel puțin 3 ori pe săptămână. Aceasta este forma cea mai severă și adesea necesită intervenție medicală.

Clasificare după cauze și mecanisme implicate

• Psihofiziologică – cauzată de stres și hiperactivare mentală; pacientul anticipează lipsa somnului și dezvoltă anxietate legată de somn;
• Idiopatică – rară, apare din copilărie și persistă pe parcursul vieții, fără cauze identificabile.
• Organică – secundară unei alte boli somatice sau neurologice (de exemplu, boala Parkinson, apnee în somn);
• Neorganică – apare independent de alte boli medicale, având cauze psihologice sau comportamentale.
• Paradoxală – pacientul percepe că nu a dormit, deși polisomnografia arată un somn normal.

Clasificare conform severității

• Ușoară – perturbări ocazionale, cu impact limitat asupra vieții de zi cu zi;
• Moderată – afectează randamentul zilnic, memoria și dispoziția;
• Severă – duce la epuizare, afectează relațiile sociale și profesionale și se asociază frecvent cu anxietate sau depresie.

Tipuri la vârste speciale

• La copii – frecvent asociată cu tulburări de comportament, cum ar fi ADHD-ul sau anxietatea;
• La bebeluși – poate fi legată de colici, reflux gastroesofagian sau dereglări ale ritmului circadian.

Care sunt cele mai comune cauze ale acestei tulburări de somn?

Cauzele sunt multiple, iar acestea variază de la factori psihologici la afecțiuni organice. În practica medicală, se face o diferențiere între:

• cauze psihologice: există o asociere clară între anxietate și insomnie, depresie, stres cronic;
• cauze neurologice: epilepsie, demență, neuropatii (insomnia de cauze neurologice);
• cauze medicale: boli endocrine (hipertiroidism), boli cardiace, apnee obstructivă;
• factori externi: consum excesiv de cafeină, alcool, nicotină, munca în ture;
• cauze comportamentale: lipsa igienei somnului, utilizarea excesivă a ecranelor seara.

De obicei, la pacientul afectat se observă un cumul între mai mulți factori de risc, rareori fiind vorba de expunerea la unul singur, izolat.

Factori de risc

Ce mai cunoscuți factori de risc asociați sunt următorii:

• vârsta înaintată;
• sexul feminin (femeile sunt mai predispuse la tulburări de somn);
• antecedente familiale;
• tulburări de sănătate mentală;
• stil de viață dezordonat;
• expunerea constantă la stresori (factori de mediu care declanșează și susțin starea cronică de stres).

Ce simptome sunt asociate insomniei?

Simptomele variază în funcție de tipul și severitatea tulburării, dar există câteva manifestări comune care definesc tabloul clinic al pacientului afectat. Printre acestea se numără:

• dificultăți de adormire;
• treziri frecvente în timpul nopții;
• senzația de somn superficial sau neliniștit;
• oboseală și somnolență în timpul zilei;
• iritabilitate, anxietate și depresie;
• scăderea capacității de concentrare și memorie.

În forme severe, când pacientul nu doarme pentru perioade lungi de timp, crește foarte mult riscul de accidente pe timpul zilei – academice, profesionale sau de altă natură –, ceea ce poate scădea deosebit de mult calitatea vieții acestuia.

Ce boli ascunde insomnia?

Foarte multe persoane afectate se întreabă, pe bună dreptate, acest lucru. Într-adevăr, tulburările de somn pot fi considerate atât o problemă în sine, cât și un simptom asociat unei afecțiuni subiacente. De altfel, această tulburare de somn reprezintă un factor de risc pentru o gamă variată de afecțiuni organice. Bolile pe care acestea le pot „masca” sunt următoarele:

• boli cardiovasculare – hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă;
• tulburări metabolice – diabet zaharat, sindrom metabolic;
• tulburări psihice – depresie, anxietate, tulburare bipolară;
• boli neurologice – boala Alzheimer, Parkinson;
• scăderea imunității și susceptibilitate crescută la infecții.

Cum se diagnostichează?

Stabilirea diagnosticului diferențial se bazează pe mai multe investigații, cum ar fi:

• anamneză detaliată (obiceiuri de somn, factori declanșatori);
• jurnale de somn completate de pacient;
• scale de evaluare (Indexul Severității Insomniei);
• polisomnografie (studiu complex al somnului);

De asemenea, medicul specialist poate recomanda și diferite analize pentru insomnie care, în speță, sunt investigații specifice de laborator cu rolul de a exclude sau confirma, după caz, potențiale cauze organice: endocrine, metabolice, neurologice.

Ce tratamente sunt specifice pentru insomnie?

Tratamentul se personalizează în funcție de cauză, severitate și durata simptomelor. De asemenea, trebuie avute în vedere și particularitățile pacientului. Abordările actuale variază și, de obicei, este de dorită integrarea mai multor abordări într-un plan personalizat de tratament multilateral. Acestea includ:

• psihoterapie cognitiv-comportamentală – considerată standardul de aur, existând mai multe tipuri de servicii de psihoterapie eficiente în această direcție;
• igiena somnului – stabilirea unui program regulat, limitarea expunerii la ecranele dispozitivelor înainte de culcare și alte strategii eficiente;
• medicamente – hipnotice, somnifere, benzodiazepine sau agenți non-benzodiazepinici (doar la indicația medicului);
• suplimente – melatonină, magneziu, valeriană;
• ceaiuri – plante cu efect sedativ, cum ar fi tei, mușețel, lavandă;
• tehnici de relaxare – yoga, meditație, respirație controlată, aromaterapie;
• stimularea magnetică transcraniană (SMT) – o metodă non-invazivă care utilizează câmpuri magnetice pentru a modula activitatea cerebrală în zonele implicate în reglarea somnului. Studiile clinice au arătat că TMS poate reduce tulburările de somn, îmbunătățind atât calitatea, cât și durata somnului.
• terapia cu lumină (fototerapia) – expunerea controlată la lumină intensă dimineața și evitarea luminii albastre seara ajută la resetarea ceasului biologic. Este deosebit de utilă în tulburarea de somn de adormire sau la pacienții cu tulburări de ritm circadian (lucru în ture, „jet lag”);
• neurofeedback pentru somn – această tehnică folosește dispozitive care monitorizează undele cerebrale, oferind feedback în timp real pacientului. Prin antrenament, individul învață să-și regleze activitatea cerebrală spre stări compatibile cu adormirea. Primele studii arată promisiuni mari pentru forma psihofiziologică și forma severă;
• terapia digitală (aplicații și dispozitive inteligente) – programele de terapie cognitiv-comportamentală pentru tulburările de somn (CBT-I) sunt disponibile acum sub formă de aplicații mobile, unele aprobate deja de FDA. Acestea ghidează pacientul prin exerciții de relaxare, restructurare cognitivă și monitorizare a somnului.
• stimularea nervului vag – este o nouă direcție de cercetare care implică stimularea electrică blândă a nervului vag (prin dispozitive portabile) pentru reducerea stresului și inducerea stării de relaxare. Se consideră o opțiune promițătoare pentru pacienții la care anxietatea este principalul factor al tulburărilor de somn neorganice.

De obicei, în formele severe sau cronice, se indică o terapie combinată, întrucât răspunsul la tratament este variabil și, în sine, cazurile sunt mult mai dificil de gestionat terapeutic.

Cum se poate preveni?

Prevenția presupune în primul rând schimbări de stil de viață și consolidarea unui program sănătos de somn:

• culcare și trezire la ore fixe;
• limitarea consumului de cafeină și alcool;
• expunere la lumină naturală dimineața;
• exercițiu fizic regulat;
• evitarea somnului în timpul zilei;
• reducerea expunerii la lumina albastră înainte de culcare.

Sportul ajută foarte mult la consolidarea unui program normal de somn și la restabilirea unui ritm circadian normal. De asemenea, înainte de culcare este recomandat ca dormitorul să fie aerisit, astfel încât temperatura din interior să scadă puțin. Aceste strategii le poți considera, în sine, servicii de dezvoltare personală, fiindcă nu au impact doar asupra calității somnului, ci au un impact benefic general asupra calității vieții zilnice.

Insomnia este o tulburare de somn complexă, cu multiple cauze și implicații asupra sănătății generale. Recunoașterea tipurilor, identificarea cauzelor și aplicarea unui plan personalizat de tratament pot face diferența între o viață afectată de oboseală și o existență echilibrată. 

Dacă te confrunți cu dificultăți de somn, nu amâna consultul medical – există soluții eficiente care îți pot reda echilibrul. Fă un pas important în această direcție, astfel încât să recapeți un somn liniștit.

Bibliografie:

1. McNamara S, Spurling BC, Bollu PC. Chronic Insomnia. [Updated 2025 Mar 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan
2. Naha S, Sivaraman M, Sahota P. Insomnia: A Current Review. Mo Med. 2024 Jan-Feb;121(1):44-51. PMID: 38404423; PMCID: PMC10887463.
3. Roth T. Insomnia: definition, prevalence, etiology, and consequences. J Clin Sleep Med. 2007 Aug 15;3(5 Suppl):S7-10. PMID: 17824495; PMCID: PMC1978319.
4. Momin RR, Aslam SP, Ketvertis K. Short-Term Insomnia. [Updated 2025 Apr 22]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan
5. Levenson JC, Kay DB, Buysse DJ. The pathophysiology of insomnia. Chest. 2015 Apr;147(4):1179-1192. doi: 10.1378/chest.14-1617. PMID: 25846534; PMCID: PMC4388122.
6. Insomnia – mayoclinic.org
7. Insomnia – my.clevelandclinic.org