Analiza tranzacțională

Analiza tranzacțională este o teorie psihologică și, în același timp, o metodă practică de înțelegere a comportamentului uman, a comunicării și a relațiilor interpersonale. A fost dezvoltată de psihiatrul Eric Berne și pornește de la ideea că oamenii pot deveni conștienți de tiparele lor de gândire, emoție și acțiune și le pot schimba în mod activ, atunci când le înțeleg structura.

Un concept central este acela al stărilor eului. Conform acestei teorii, fiecare persoană funcționează prin trei stări principale: Părinte, Adult și Copil.

➜ Starea de Părinte include reguli, convingeri și mesaje preluate din mediul familial și social.

➜ Starea de Adult este responsabilă de gândirea rațională, analiză și luarea deciziilor în prezent.

➜ Starea de Copil cuprinde emoțiile, reacțiile spontane, nevoile și adaptările formate în copilărie.

Aceste stări nu sunt roluri sau etape de vârstă, ci moduri interne de funcționare care se activează în diferite contexte.

Analiza tranzacțională în psihoterapie studiază modul în care aceste stări ale eului interacționează în comunicare, atât în dialogul interior, cât și în relațiile cu ceilalți. Fiecare schimb de replici, gesturi sau atitudini este privit ca o „tranzacție”, iar tiparele repetitive de tranzacții pot explica conflictele, blocajele emoționale sau dificultățile relaționale. Înțelegerea acestor mecanisme oferă claritate asupra motivelor pentru care anumite relații devin tensionate sau anumite situații se repetă.

Un alt element important este conceptul de scenariu de viață. Acesta se referă la un set de decizii timpurii, adesea inconștiente, pe care le luăm în copilărie ca răspuns la mediul în care creștem. Aceste decizii pot influența alegerile, relațiile și așteptările pe termen lung. Prin analiza și conștientizarea scenariului de viață, persoana poate identifica acele convingeri care nu mai sunt utile și poate crea alternative mai sănătoase.

Această tehnică pune accent pe responsabilitate personală, autonomie și capacitatea de schimbare. Procesul este unul colaborativ, bazat pe claritate, respect și înțelegere, iar scopul său este dezvoltarea unei relații mai bune cu sine și cu ceilalți. Prin această abordare, oamenii pot învăța să comunice mai eficient, să își gestioneze emoțiile și să construiască relații mai autentice și echilibrate.

Analiza tranzacțională folosită în psihoterapie te ajută să înțelegi mai clar de ce reacționezi într-un anumit fel în relații și în situații emoționale dificile. Prin identificarea stărilor eului care se activează frecvent, poți deveni mai conștient de tiparele tale de comunicare și de modul în care acestea influențează conexiunea cu ceilalți.

Această abordare oferă sprijin în gestionarea emoțiilor, clarificarea conflictelor și dezvoltarea unei comunicări mai mature și mai autentice. De asemenea, te ajută să recunoști mesajele interioare care îți limitează alegerile și să construiești răspunsuri mai echilibrate, bazate pe prezent. În timp, susține creșterea autonomiei personale, a stimei de sine și a capacității de a construi relații sănătoase și împlinite.

Analiza se bazează pe câteva principii fundamentale care susțin un proces clar, colaborativ și orientat spre responsabilitate și autonomie personală. Aceste principii creează cadrul în care schimbarea este posibilă și în care relația terapeutică devine un spațiu sigur de explorare și dezvoltare.

Principiile analizei pot fi integrate treptat în viața de zi cu zi, prin mai multă atenție la modul în care comunici, reacționezi și iei decizii. Aplicarea lor nu presupune schimbări bruște, ci dezvoltarea unei relații mai conștiente cu tine și cu ceilalți.

Pe măsură ce înțelegi propriile stări ale eului și tiparele relaționale, devine mai ușor să alegi răspunsuri adaptate prezentului.Poți pune în aplicare principiile astfel:

Aplicându-le constant, le vei „integra” sustenabil în propria-ți viață. Astfel, încet și sigur, vei ajunge să iei decizi mult mai clare și, în cele din urmă, să fii în acord cu propria natură interioară și adevăratele nevoi pe care le ai!

În cadrul acestui proces, intervențiile terapeutice sunt alese în funcție de nevoile clientului și de momentul procesului terapeutic. Nu există o singură modalitate de lucru rigidă, ci o flexibilitate care permite combinarea mai multor perspective. Modelele descrise de Martha Stark fundamentează un cadru util pentru a înțelege cum poate fi facilitată schimbarea, în funcție de focalizarea terapeutului și de tipul relației construite în terapie.

➜ Psihologia o-persoană

Accentul este pus pe lumea interioară a clientului și pe procesele sale mentale. Terapeutul adoptă un rol de observator atent, formulând reflecții și interpretări care ajută clientul să obțină claritate și insight-uri despre propriile conflicte interne. În analiza tranzacțională, această abordare susține dezvoltarea stării eului de Adult, facilitând o mai bună autoreglare emoțională și înțelegerea propriilor reacții.

➜ Psihologia o-persoană-și-jumătate

Atenția se mută atât asupra clientului, cât și asupra relației dintre client și terapeut. Terapeutul devine o prezență activă care oferă o experiență relațională corectivă, bazată pe empatie, validare și autenticitate. Scopul este susținerea nevoilor de dezvoltare emoțională și consolidarea sentimentului de siguranță. Din perspectiva analizei tranzacționale, această validare poate calma starea eului de Copil și sprijini funcționarea echilibrată a stării de Adult.

➜ Psihologia două-persoane

Focalizarea este pe relația reală dintre terapeut și client și pe ceea ce se întâmplă în momentul prezent. Interacțiunea este privită ca un spațiu viu de explorare, iar reacțiile terapeutului sunt utilizate pentru a înțelege mai profund dinamica internă a clientului. Reflectarea acestor trăiri facilitează conștientizarea tiparelor relaționale și sprijină procesul de schimbare.

Analiza tranzacțională a apărut în a doua jumătate a secolului XX, fiind dezvoltată de psihiatrul Eric Berne, într-un context în care psihanaliza domina practica psihoterapeutică și de psihoterapie individuală. Berne a dorit să creeze o abordare mai clară, accesibilă și orientată spre prezent, care să explice comportamentul uman și relațiile într-un limbaj ușor de înțeles.

Pornind de la influențele psihanalitice, el a formulat concepte precum stările eului, tranzacțiile, jocurile psihologice și scenariul de viață, punând bazele unei teorii care putea fi aplicată atât în terapie, cât și în viața de zi cu zi.

De-a lungul timpului, analiza tranzacțională s-a dezvoltat și diversificat, pe măsură ce terapeuții au adaptat conceptele inițiale la nevoi clinice diferite și la noi înțelegeri ale psihicului uman. Astfel, au apărut mai multe școli sau abordări, fiecare păstrând nucleul teoretic al AT, dar punând accent pe aspecte diferite ale procesului de schimbare. Principalele școli (abordări) sunt următoarele:

1. Școala clasică

Este forma inițială a analizei tranzacționale, așa cum a fost gândită de Eric Berne și colaboratorii săi. Accentul este pus pe observarea și analizarea stărilor eului, a tranzacțiilor, a jocurilor psihologice și a scenariului de viață, în special în „aici și acum”. Scopul principal este clarificarea conflictelor interne și întărirea stării eului de Adult, pentru a permite luarea unor decizii mai conștiente și mai autonome.

2. Școala redeciziei

Dezvoltată de Mary și Bob Goulding, această abordare pune accent pe capacitatea clientului de a schimba deciziile timpurii luate în copilărie. Procesul terapeutic este activ și orientat spre asumarea responsabilității personale, iar schimbarea are loc prin conștientizarea și „redeciderea” acelor tipare care nu mai sunt funcționale. Terapeutul are rol de facilitator, iar clientul este implicat direct în procesul propriei transformări.

3. Școala cathexis

Această abordare s-a concentrat în special pe dificultăți severe de funcționare psihologică, explicând problemele prin lipsuri de dezvoltare și prin stări ale eului Părinte disfuncționale. Terapia urmărea oferirea unor experiențe corective intense, uneori prin regresie, pentru a susține dezvoltarea emoțională. Deși a contribuit cu concepte importante, această școală a fost ulterior criticată din motive etice.

4. Analiza tranzacțională integrativă

Abordarea integrativă, dezvoltată de Richard Erskine și colaboratorii săi, combină această analiză cu alte orientări umaniste și relaționale. Accentul este pus pe nevoile relaționale, atașament și contact autentic. Schimbarea are loc prin relația terapeutică, care oferă empatie, validare și o experiență emoțională corectivă, ajutând clientul să își reconecteze părți ale sinelui.

5. Școala psihodinamică

Această orientare păstrează legătura strânsă cu psihanaliza și explorează legătura dintre experiențele din trecut, relațiile actuale și dinamica din relația terapeutică. Terapeutul urmărește conflictele interne, materialul inconștient și modul în care acestea se manifestă în prezent, facilitând insight-uri care susțin schimbarea.

6. Școala relațională

Abordarea relațională pune în centrul procesului terapeutic relația vie dintre client și terapeut. Schimbarea profundă apare prin explorarea experiențelor emoționale care se nasc în „aici și acum”, într-un spațiu co-creat. Terapeutul este implicat autentic în relație, folosind propria experiență pentru a sprijini procesul clientului.

1. Transactional Analysis Theory & Therapy: Eric Berne – https://www.simplypsychology.org/transactional-analysis-eric-berne.html
2. Berne, E. Principles of transactional analysis. Indian Journal of Psychiatry, 1996, 38(3), 154–159. PMID: 21709849; PMCID: PMC2970834. Link
3. Dhume, R., Deshpande, M., Shah, P., Roy, S., Sinha, N. (2022). Transactional Analysis – a toolkit for the workshop of life. Indian Journal of Psychiatry, 64(Suppl 3), S653. doi: 10.4103/0019-5545.341914. PMCID: PMC9129569. Link
4. Seow, H.Y., Wu, M.H.L., Mohan, M., Mamat, N.H.B., Kutzsche, H.E., Pau, A. (2022). The effect of transactional analysis training on emotional intelligence in health professions students. BMC Medical Education, 22(1), 383. doi: 10.1186/s12909-022-03455-y. PMID: 35590318; PMCID: PMC9121543. Link
5. Transactional analysis (TA) – https://www.ebsco.com/research-starters/health-and-medicine/transactional-analysis-ta
6. Transactional Analysis – https://psychsafety.com/transactional-analysis/